PRIMĂRIA TÂMBOEŞTI

Comuna Tîmboeşti este atestată documentar de la 22 mai 1548 si este o aşezare statornică, cu populaţie pur românească, legată de indeletnicirile specifice zonei subcarpatice de podgorie. Vechimea asezării (peste 450 de ani) , constituie desigur un motiv de mândrie, chiar prin simpla comparaţie cu localitaţi încărcate de istorie din judeţul Vrancea (Vrâncioaia - 1878, Tulnici - 1648, Soveja - 1645, Paltin - 1844, Nereju - 1745, Năruja - 1770, Jariştea - 1850).

In zona Tîmboeştiului urmele civilizaţiei sunt numerose, făcând dovada, de netăgăduit, a vechimii şi continuităţii vieţii în acest perimetru. Conturul unei locuinţe cu fragmente ceramice, cu decor vălurit şi în scăriţă de şa, de la Obrejiţa şi fragmentele ceramice cu decor vălurit dintr-o aşezare de tip Dridu, sunt descoperiri ce atestă elemente datate în secolele IX-X ale locuirii din cele mai vechi timpuri, din perioada migraţiilor, în zona comunei Tîmboeşti.

Totuşi, faima acestor locuri a fost dusă, chiar dincolo de hotarele ţării, de către viticultură. Strugurii şi vinurile erau mesageri ai podgoriilor cu un vechi renume.

În ceeace priveste numele comunei , s-a găsit târziu si cu destulă greutate o explicaţie, credibilă însă, fără niciun fel de reţinere dacă ţinem cont de sursă. Astfel, reputatul istoric Constantin C. Giurescu, într-una din lucrările de căpătâi ale istoriografiei româneşti "Istoria poporului român", in capitolul "Judeţe, ţinuturi, comitate, districte", analizând originea numelor unor judeţe din Ţara Românească, mentionează: " Intradevăr, Dîmboviţa vine din vechiul slav dumb, care insemnând copac si stejar. În limba bulgară dâmbovo este locul unde cresc stejari. Şi întradevăr, acest nume corespunde situaţiei de fapt, şi mai ales corespundea în vremea cand o mare parte din câmpia si din dealurile Ţării Româneşti erau acoperite de codri uriaşi de stejar

A fost descoperit un document din data de 22 Mai 1548,  în care se face referire la o tranzacţie în care este implicat boierul Neagul şi în care se face trimitere la Tîmboeşti.

Până în anul 1860 locuitorii comunei Tîmboeşti au lucrat în deplină libertate pe pământurile moştenite din vechime , pe moşiile marilor proprietari (stolnicul Costache Şutu, Robescu) sau pe moşiile mănăstireşti.

Analizând situaţia la zi, rezultă că în privinţa numărului de locuitori, între comune, cele cu peste 4000 locuitori deţin ponderea. În rândul acestora s-a situat dintotdeauna şi comuna Tîmboeşti, situaţia actuală (cand se înregistrează peste 3000 locuitori) fiind una de dată recentă, urmare a desprinderii în anul 2004 a unuia din satele componente , Obrejiţa, sat numărând în jur de 1600 de locuitori, devenind comună.

Relieful este unul specific zonei , făcând trecerea de la cel specific zonei de câmpie, în partea de sud şi sud-est , la cel de deal, dealuri mai domoale spre est şi mai abrupte şi mai înalte spre vest si nord.

Reţeaua hidrografică este slab reprezentată în toată zona, cele mai reprezentative cursuri de apă fiind Râmna, la aproximativ 5 km si Râmnicul la 10 km spre sud-vest

Vegetaţia este una bogată şi diversificată dar a suportat mutaţii profunde de-a lungul timpului. Pădurea este reprezentată aproape în totalitate de foioase. Întâlnim fagul, stejarul, plopul, salcâmul, teiul,  jugastrul, arinul, nucul, cireşul sălbatic şi în afara arealului conifere ( pin, silvestru ).

Fauna este foarte diversificată, date fiind posibilităţile nelimitate de hrană şi existenţa unui ecosistem echilibrat. Lumea pasărilor este reprezentată de vrabie, sticlete, piţigoi, privighetoare, cinteză, ciocănitoare, mierlă, gaiţă, graur, gugustiuc, cioară, etc. Dintre animalele sălbatice vom întâlni iepurele, popândăul, şoarecele de câmp, dihorul, nevăstuica, ariciul, şerpii, veveriţa, vulpea,râsul , căprioara, mistreţul,cerbul lopătar şi mai rar ursul .

Clima . Zona se încadrează în sectorul climatic moderat continental. Verile sunt foarte calde şi uscate şi iernile sunt geroase, caracterizate prin vânturi puternice dar şi prin precipitaţii frecvente de zăpadă.

Tectonica . În conformitate cu STAS 11100/1/93 referitor la macrozonarea seismică a teritoriului României, zona respectivă se înscrie în aria A seismică 9 grade MSK

Infrastructura educaţională din comună cuprinde două şcoli gimnaziale în Tîmboeşti şi Slimnic şi două grădiniţe cu program normal în Tîmboeşti şi Slimnic, în care învaţă şi îţi desfăşoară activitatea un numar de peste 500 elevi. Toată structura şcolară a fost reabilitată ,modernizată si dotată cu mobilier nou şi laboratoare de informatică cu calculatoare de ultimă generaţie. A fost construită şi o sală de sport şi o grădiniţă nouă care deservesc reţeaua educaţională , în care copii îşi desfăşoară activitatea zilnică. La nivelul localităţii funcţionează doar cadre didactice calificate, cu o foarte bună pregătire şi experienţă în domeniul educaţional. Copii participă la olimpiadele şcolare şi la concursurile inter-şcolare, unde au opţinut , în ultima perioadă, rezultate foarte bune. Mulţi dintre elevii şcolilor de pe raza localităţii au continuat studiile la colegii de renume din Focşani, cu rezultate de exceptie. O parte dintre ei sunt, acum, pe băncile facultăţilor de renume din Bucureşti , sau îşi desfasoară activitatea în domenii vaste după terminarea studiilor.  

La nivelul comunei Tîmboeşti, infrastructura de sănătate este reprezentată de un dispensar cu 3 cabinete medicale particulare şi o farmacie. Cabinetele medicale beneficiază de dotările esenţiale derulării în condiţii optime a activităţii de medicină de familie. Personalul medical care activează este calificat respectiv : medici primari si asistenţi medicali în specialitatea medicină generală.