Prezentarea comunei Scaesti

Din punct de vedere arheologic, Scăeştiul se află la confluenţa dintre trei mari şantiere argeologice, pe epoca neolitică (Argetoaia), pe epoca bronzului (cultura Coţofeni), şi pe epoca romană (Răcari), fiind o zonă bogată în inventarul ceramic.

Situată într-o regiune de câmpie, comuna aparţine zonei climatice temperate. Prin nordul comunei, cu îndreptarea NV-SE, trece Jiul, având vaduri şi izvor în comuna Salcia, până la trecerea sa în Scăeşti.

MONOGRAFIA SATULUI :
CARACTERE ISTORICO-GEOGRAFICE ALE ZONEI

1. Conform Marelui Dictionar Geografic al Romaniei (1902), Scăiesti este o comuna rurala situata la 25 km de Craiova si la 13 km de Filiasi. E situata pe dealurile Comăneasa si Voichiţa. Se margineste la est cu comuna Cotofenii din Dos, la vest cu comuna Salcia, la nord cu comuna Brădesti si la sud cu comuna Rasnicul. Comuna este accidentata de dealurile Comaneasa si Rachita sau Rovina. Dealurile sunt indreptate de la est la vest si sunt intrerupte de mici valcele locuite. Costişa de sus a dealurilor este acoperita de paduri si vii, iar la poalele lor este asezata comuna. Prin nordul comunei, cu indreptarea NV - SE, trece Jiul, avand vaduri in comuna Garla si Salcia, care izvoraste din comuna Salcia, pana la trecerea sa in Scaesti. De-alungul timpului, in Scaesti au fost descoperite lacurile Basdinul la NV, Galdaul si Rachitoasa la NE. Inainte de 1989, acestea au fost nivelate de catre T.C.I.F. Craiova pentru construirea canalelor de deversare a apei in Jiu.
Satul are o populatie de 1800 de locuitori, o scoala generala frecventata de aproximativ 150 elevi, construita in timpul Ministrului Invatamantului Spiru Haret, o biserica in sat si o capela in cimitir. Biserica din sat are hramul Sfanta Parascheva, Sfantul Mucenic Dimitrie si Sfantul Ierarh Nicolae, si a fost fondata de Dumitrache Ioan Mavrodin si sotia sa, Maria, fiica lui Nica Boltasu din Craiova, dupa cum reiese din Pisania Bisericii. Capela din cimitir a fost fondata cu ajutorul localnicilor si are hramul Sfantul Mucenic Trifan.
Suprafata teritoriului este in jur de 4200 pogoane (arabil, faneata, pasune, lac, teren sterp, padure). Mosia Scaiesti are o suprafata de 1700 pogoane.
Prima atestare a satului cu acest nume este de la 1535 cand apare intr-o mentionare ca fiind al Manastirii de calugari Glavacioc.
In istoria locului perioada cuprinsa intre secolele XIV – XVIII marcheaza o perioada fertila din punct de vedere al creatiei culturale, creatia populara exista desigur inainte de atestarile documentare. In secolul XVIII, datorita dezvoltarii social – economice in oltenia se impune o noua dezvoltare administrativa – cadru administrativ consemnat in cartea stolnicului Constantin Cantacuzino de la 1700, unde sunt trase delimitarile spatiale ale judetelor Olteniei : Valcea, Mehedinti, Gorj, Dolj, Romanati, limite ramase pana la jumatatea secolului XX.
2. Satul confera sinteza dintre mediul natural si activitatile social economice, intre vatra satului / constructiile aferente si mosie existand o interdependenta. Particularitatile naturale ale zonei au determinat formarea unor ocupatii traditionale ale locuitorilor si a unor trasaturi caracteristice a gospodariilor si a uneltelor. Prezenta asezarilor omenesti, aparute mai intai pe vaile raurilor pentru ca ofereau conditii se asezare, dezvoltare si circulatie, este cert mai veche decat mentiunile scrise despre atestarea acestui fenomen.
Satul Scaiesti este localizat in apropierea raului Jiu in partea de nord a judetului Dolj, planul satului este rasfirat si este determinat de elementul geografic, de factorii economici si demografici, precum si cei socio-istorici.
Relieful satului se prezinta cu aspect colinar, cu denivelari din ce in ce mai reduse, cu orientarea pe directia vest – est. Modul de formare a reliefului explica structura sa – inaltarea Carpatilor a determinat aparitia depresiunii getice, umpluta cu sedimente aduse de apa din muntii Carpati si Balcani, sedimente ce au determinat retragerea trptata a lacului ce acoperea aceasta regiune spre est.
Aspectul general al vegetatiei zonei existente astazi este rezultatul defrisarilor padurilor si destelenirilor pasunilor din ultimele secole, dar terenurile au fost replantate incepand de la mijlocul secolului trecut cu paduri de salcam dar si alte esente lemnoase : stejarul, gorunul, garnita, teiul, salcia. Sporirea prin destelenire a suprafetelor cultivate a dus la transformari profunde in modul de viata al locuitorilor.
Solul specific zonei este cel brun de padure format prin actiunea padurilor de stejar si garnita, dar si cernoziomuri de diferite tipuri si soluri nisipoase de-alungul luncilor raurilor.
Reteaua hidrografica este determinata de raul Jiu ce traverseaza zona de la nord la sud spre Dunare, dar in determinarea caracteristicilor zonei prezinta importanta si numeroase balti – unele dintre ele fiind deja desecate.
Clima este temperat continentala si se caracterizeaza printr-o ariditate accentuata, cu ierni aspre si veri secetoase.
Documentele cartografice mai vechi (harta lui Specht din 1791) ca si informatiile documentare permit o delimitare spatiala a zonei, implicit a modului de utilizare a terenului la sfarsitul secolului XX

Listă sate aparţinătoare

Cultură: Scăeşti

Comuna noastră a fost dintotdeauna bogată în „fii ai satului” care au profesat sau au avut talent în literatură, pictură, cercetare.

Astfel amintim câteva nume cum ar fi pictorul Henry Catrgii, generalul Constantin Poenarul, pictorul Eustatiu Gregorian, scriitorul Eugen Braloştiteanu, scriitorul Tudorică Mihalache şi pictorul naiv Mihai Matei.

BIBLIOTECA

Una din instituţiile culturale ale comunei este Biblioteca comunală înfiinţată la jumătatea anilor 1960, biblioteca noastră renaşte cu fiecare an care trece, în sensul că noi volume au fost aduse, colecţii rare, cărţi pentru copii, dar şi materiale didactice necesare unei bune educaţii a cititorilor de toate vârstele. Biblioteca are la momentul actual înscrişi peste 700 sute de cititori şi peste 14.000 de volume. Încă din decembrie 2007, biblioteca a fost dotată cu calculator pentru a ţine evidenţa computerizată a volumelor, datorită proiectului „Economia Bazată pe Cunoaştere”.

CAMINUL CULTURAL SCAESTI

O altă instituţie culturală din comuna noastră este Căminul Culturăl Scăeşti şi Căminul Culturăl Valea lui Pătru. Căminele culturale funcţionează pentru a ajuta artiştii locali, pentru a veni în sprijinul sătenilor şi a păstra tradiţiile. În Căminul Culturăl Scăeşti funcţionează un club al copiilor având în dotare un număr de 10 calculatore, imprimantă, combină muzicală, masă de tenis. Prin organizatia WORD VISION care au donat  catre Clubul Copiilor materiale pentru pictura.